Some roads don't lead anywhere

 Ai auzit vreodată timpul șoptindu-ți la ureche cele mai adânci gânduri? L-ai văzut vreodată construind între tine și restul ziduri peste care nu poți trece? Apoi ca într-o fotografie blurată ai perceput timpul din ea ca o reprezentare a propriului tău drum? La mijlocul lui, pe o parte și pe cealaltă, două bănci. Între rai și iad, între trecut și viitor ce vei alege? Vei sta în lumina felinarului sau vei pleca către un necunoscut fiind mânat de o curiozitate absurdă?! Sunt aproape sigur că nu vei rămâne împietrit ca o statuie gotică blocată într-un prezent continuu; întrebarea este unde vei ajunge în clipa următoare, în clipa în care ceea ce deja ai trăit va deveni doar un cadru de paspartu pe peretele unei galerii pline de acțiuni și emoții? Și totuși cum ar fi dacă am putea întoarce clepsidra propriilor noastre vieți? Cine poate ghici dacă vom ști oare să mutăm piesa de șah acolo une trebuie sau vom rămâne captivi într-o repetiție inutilă și infinită ?! Chiar așa .. cine poate ști..

Text : Mihai Setelecan
Conceptual art: "Some roads don't lead anywhere" by Stella Sidiropoulou